Fenomenul Lyme in presa autohtona

http://www.evz.ro/detalii/stiri/statul-ascunde-capusele-comerciantii-profita-983028.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/statistici-noi-despre-boala-lyme-mai-multe-cazuri-suspecte-982719.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/o-familie-intreaga-distrusa-de-boala-capuselor-982638.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/boala-lui-serban-ionescu-5-ani-de-chinuri-intr-o-mie-de-fete-973433.html#ixzz1sDmosnDk

http://www.evz.ro/detalii/stiri/cum-faci-diferenta-intre-intepaturile-insectelor-941029.html

http://www.evz.ro/detalii/stiri/paralizie-de-la-intepatura-capusei-899525.html

 

Analize Cantacuzino

http://www.cantacuzino.ro/ro/wp-content/uploads/2012/04/Diagnostic-laborator-boala-Lyme.pdf

http://www.gandul.info/news/institutul-cantacuzino-a-ajuns-in-pragul-falimentului-radiografia-unui-jaf-de-la-managementul-defectuos-la-interesele-imobiliare-9540589

Cercetare stiintifica – boala Lyme

Ne intrebam care este metoda de testare pentru borrelioza la Institutul Cantacuzino, avand in vedere ca mai nou, doar acolo se permit analizele. Ah, si se discuta in presa despre faptul ca nu o duc asa bine cu dotarea pe la Cantacuzino. Interesant pentru o boala care se confirma greu si dupa multe teste de specialitate, folosind softuri rare in Romania.

Socant faptul ca s-a ajuns la o asemenea cenzura si se incalca atat de grav dreptul la o parere medicala avizata prin incercarea pe toate caile de a discredita specialisti cu ani de experienta in domeniu.

Romania nu vrea sa accepte ceea ce este o realitate demonstrata stiintific. Oare implicatiile financiare in cazul recunoasterii acestei boli sunt cumva prea incomode pentru statul roman?…

Pentru cei care vor sa depaseasca barierele neavizatilor din presa si sunt suficienti de destepti sa zareasca adevarul, punem la dispozitie urmatoarele materiale de cercetare stiintifica. Credem ca sunt de luat in seama. Sau poate cei de la Oxford Journals, New England Journals of Medicine, American Society of Microbiology, British Journal of Dermatology  sunt si ei niste sarlatani?…

 Lyme Disease: the Sensible Pursuit of Answers - JOURNAL OF CLINICAL MICROBIOLOGY, Aug. 1993, American Society for Microbiology

Long-Term Antibiotic Therapy Improves Persistent Symptoms Associated with Lyme Disease - International Lyme and Associated Diseases Society, Bethesda, Maryland

Persisting atypical and cystic forms of Borrelia burgdorferi and local inflammation in Lyme neuroborreliosis – Journal of Neuroinflammation

Fatal Pancarditis in a Patient with Coexistent Lyme Disease and Babesiosis – Demonstration of Spirochetes in the Myocardium – Annals of Internal Medicine

Labor und Diagnostik bei Borrelien- und potentiellen Co-Infektionen - Borreliose Centrum Augsburg

Counterpoint: Long-Term Antibiotic Therapy Improves Persistent Symptoms Associated with Lyme Disease – Clinical Infectious Diseases – Oxford Journals

Circulating Borrelia burgdotferi in Patients with Acute Lyme Disease: Results of Blood Cultures and Serum DNA Analysis – The Journal of Infectious Diseases – Oxford Journals

Spirochete round bodies – Syphilis, Lyme disease & AIDS: Resurgence of “the great imitator”?

Challenge to ‘Implausibility’ of Persistent B. burgdorferi Infection–Contesting the Underlying Basis for Treatment Limitation for Early and Late Lyme Disease and Post-Lyme Syndrome

Pathomechanisms of Borrelia burgdorferi sensu lato and their implications for diagnostics, clinical appearance and treatment of Lyme-Disease

Lyme/Lyme-like Disease – Division of Community and Public Health – Missouri Department of Health and Senior Services

Brazilian Lyme-like disease or Baggio-Yoshinari Syndrome: exotic and emerging brazilian tick-borne zoonosis

Lyme Disease and Co-infections Symptom Chart

Isolation and polymerase chain reaction typing of Borrelia afzelii from a skin lesion in a seronegative patient with generalized ulcerating bullous lichen sclerosus et atrophicus - British Journal of Dermatology – Wiley Online Library

Seronegative Lyme Arthritis caused by Borrelia garinii – Clinical Rheumatology, SpringerLink

Lyme borreliosis and multiple sclerosis: any connection? A seroepidemic study. – CAB Direct

Disease-Specific Diagnosis of Coinfecting Tickborne Zoonoses: Babesiosis, Human Granulocytic Ehrlichiosis, and Lyme Disease – Clinical Infectious Diseases – Oxford Journals

Simultaneous Human Granulocytic Ehrlichiosis and Lyme Borreliosis – the New England Journal of Medicine

Immunoserologic evidence of coinfection with Borrelia burgdorferi, Babesia microti, and human granulocytic Ehrlichia species in residents of Wisconsin and Minnesota – Journal of Clinical Microbiology – American Society for Microbiology

Differential Role of Passerine Birds in Distribution of Borrelia Spirochetes, Based on Data from Ticks Collected from Birds during the Postbreeding Migration Period in Central Europe – Applied and Environmental Microbiology – American Society for Microbiology

Lyme neuroborreliosis: improvements of the laboratory diagnosis and a survey of epidemiological and clinical features in Denmark 1985-1990 – UK PUBMED Central

Lyme borreliosis — Problems of serological diagnosis – Infection Journal – SpringerLink

Medici din Romania care lupta impotriva bolii Lyme

Speram ca mai sunt multi altii care lupta impotriva bolii Lyme, dar mai ales impotriva unui sistem care vrea sa ascunda sub pres aceasta boala. Da, consideram ca s-a creat o isterie in mass media, insa dreptul oricarei persoane la a apela la ce specialist considera el de cuviinta nu trebuie incalcat.

Dr. Bogdan Cristian Ion – medic specialist medicina hiperbara, cunoscut pentru preluarea cazului Serban Ionescu, caz care a dus la mediatizarea fara precedent in Romania a controverselor bolii Lyme.

www.medicinahiperbara.ro

 

Dr. Irina Buttewww.lymediagnostic.ro (aparatura ultraperformanta)

Dr. Tatiana Roscaspecialitatea neurochirurgie, clinica MEDAS

Dr. Biolog Gogoase Ghervan MarianInstitutul Clinic Fundeni, coordonator departament Parazitologie

Dr. Cristian Moscuwww.pethome.ro (unul dintre putinii posesori de aparatura performanta pentru microscopia in camp intunecat – investigatie primara pentru boala Lyme si co-infectii)

Dr. Sumandea-Simionescu Daniela – Spitalul de Boli Infectioase 2 Targu Mures

Dr. Butiurca Domnica – Spitalul de Boli Infectioase 2 Targu Mures

Dr. Antonela Oniciuc  -  infectionist Deva

Dr. Doina Lazar  – Bacau

Dr. Iosif Szanto

Mai este un medic infectionist in Neamt care cunoaste si trateaza borrelioza .

Daca mai cunoasteti si alti medici care lupta impotriva bolii Lyme, va rugam sa ne scrieti!

Boala Lyme – simptome, controverse, teste si diagnostic

Ce este boala Lyme?

Boala Lyme este cea mai raspandita boala transmisa de capusa in Europa si America de Nord. Boala Lyme este cauzata de bacteria Borrelia burgdorferi. Capusele, care se hranesc cu sangele animalelor sau oamenilor, pot purta bacteria si o pot transmite atunci cand se hranesc.

Sansele de a lua boala Lyme cresc daca locuiesti sau iti petreci mult timp in zone cu verdeata sau de padure unde este mediul propice pentru capusele purtatoare de boala. Este foarte important sa iti iei masuri de precautie!

Daca te tratezi cu antibioticele corecte in prima faza a bolii, sansele de recuperare completa sunt mari. In stadiile avansate ale bolii, raspunsul la tratament poate fi mai lent, insa majoritatea oamenilor ce sufera din cauza bolii Lyme pot avea o recuperare completa.

Simptome

Semnele si simptomele bolii Lyme variaza mult si de obicei implica mai mult decat un sistem al organismului. Pielea, incheieturile si sistemul nervos sunt cel mai des afectate. In general, boala Lyme poate cauza:

- eritem migrator: dupa cateva zile pana la o luna de la muscatura, fara sa apara alte simptome, o umflatura rosie poate aparea la locul muscaturii de capusa. Pe parcursul urmatoarelor zile, roseata se extinde, formand un eritem cu tipar circular.

Eritem migrator - boala Lyme

Eritem migrator - boala Lyme

ATENTIE!

- eritemul nu este intotdeauna circular!

- eritemul poate deveni extrem de mare (diametru de 40 cm) cu margini neclare!

- pot aparea mai multe – semn al multiplicarii bacteriilor in fluxul sanguin!

- eritemul nu se manifesta neaparat in locul muscaturii de capusa;

- statisticile arata ca aproximativ 50% din persoanele care sufera de boala Lyme NU au avut eritem migrator!

- simptome asemanatoare cu cele ale gripei: febra, frisoane, oboseala, dureri musculare si dureri de cap;

- durere migratorie a articulatiilor: daca infectia nu este tratata, pot exista pusee de durere severa in articulatii si se poate constata inflamarea acestora, de la cateva saptamani pana la cateva luni de la infectare. Genunchii sunt de obicei afectati mai grav, insa durerea se poate muta de la o incheietura la alta.

- probleme neurologice: in unele cazuri, inflamarea membranei ce protejeaza creierul (meningita), paralizia temporara a unei parti a fetei, amorteala sau slabiciunea in membre si miscarea deficitara pot aparea la saptamani, luni sau chiar ANI, in urma unei infectii netratate.

- semne si simptome mai rar intalnite: unele persoane pot avea probleme cardiace – ritm cardiac neregulat – la cateva saptamani dupa infectare, insa acest simptom rareori dureaza mai mult de cateva zile sau saptamani. Inflamatia oculara, hepatita si oboseala severa sunt posibile de asemenea.

Teste si diagnostic:

Boala Lyme are multe simptome non-specifice care se regasesc adesea in alte boli, cum ar fi infectii virale, boli ale incheiturilor, fibromialgie, sindromul oboselii cronice si chiar depresie. Uneori, aceste boli comune sunt diagnosticate gresit drept boala Lyme.

Cel mai grav este faptul ca acele capuse care transmit boala Lyme pot transmite si alte boli!

Daca nu exista eritemul caracteristic bolii Lyme, medicul poate cere detalii asupra istoricului medical si poate realiza un examen fizic. Teste de laborator care sa identifice anticorpi fata de bacterii pot fi utilizate pentru a ajuta in confirmarea diagnosticului. Aceste teste sunt de incredere la cateva saptamani de la infectare, dupa ce organismul a avut timpul necesar sa dezvolte anticorpii. Ele includ:

- testul ELISA (Enzyme-linked immunosorbent assay) – acest test este cel mai des utilizat in a detecta boala Lyme. ELISA detecteaza anticorpii fata de B. burgdorferi. Dar din cauza ca poate da rezultate fals-pozitive, nu este utilizat ca unica baza pentru diagnostic.

- metoda de detectare a ADN-ului bacterian prin biologie moleculara – PCR (Polymerase Chain Reaction) – acest test ajuta la detectarea ADN-ului bacterian din fluidul colectat dintr-o incheietura infectata. Nu este la fel de eficient la detectarea infectiei din sange. Este utilizat pentru persoanele care pot avea artrita cronica Lyme. Poate fi de asemenea utilizat pentru a detecta infectia persistenta in lichidul cefalorahidian al persoanelor care au simptome la nivelul sistemului nervos.

- testul Western Blot – daca testul ELISA este pozitiv, acest test trebuie efectuat pentru a confirma diagnosticul. Testul Western Blot detecteaza anticorpii fata de cateva proteine ale B. burgdorferi.

ATENTIE! Conteaza foarte mult unde este realizat testul Western Blot, cu ce software si mai ales pentru ce proteine se testeaza!

La Spitalul Fundeni, la Parazitologie – Dr. Gogoase exista acest soft:
http://www.euroimmun.com/index.php?id=westernblot_euroline-wb&L=1
Este penultima generatie de soft, mai exista unul si mai bun, dar nu se gaseste in Romania, doar in Germania. In functie de proteinele respective, se stabileste ce tip de borrelia este, de exemplu, p17 si p19 sunt recombinate, sunt 2 tuplini, si apartin Borreliei burgdorferi sensu lato, p83 Borreliei afzelli.

La Synevo, printre alte teste dedicate Borrelia, se efectueaza testul Western Blot, insa LIPSESC proteinele p17 si p19, asadar testul nu are capacitatea de a le detecta! Asadar daca persoana este infectata cu exact acele tulpini, testul va iesi negativ.

http://www.synevo.ro/borrelia-anticorpi-igg-igm-westernblot/

Este foarte important sa se inteleaga faptul ca testele ELISA si Western Blot pot confirma prezenta acestor proteine dar nu pot infirma. Asadar daca testul Western Blot iese negativ, nu inseamna ca nu exista infectia. Problema cu aceste teste este ca pot fi foarte usor corupte deoarece anticorpii se aglutinizeaza, chiar daca sangele este recoltat in eprubeta de hematologie. Acest fapt a fost descoperit in 2002 in Statele Unite. Pentru a face testul corect, proba de sange se recolteaza dimineata si se analizeaza in aceeasi zi. Fiti constienti ca la Synevo probele sunt trimise in Germania si acolo se proceseaza, asadar acuratetea scade.

Incepand din 2012, la cabinetul Lyme Diagnostic exista testarea RN-AT, ce are mult mai multe proteine recombinate si pe tulpini specifice, asadar o sansa reala de a avea rezultate de incredere.

Un alt motiv pt care testele pot fi fals-negative este ca nu exista suficienti anticorpi in organism, dar acest lucru nu inseamna ca nu este prezenta boala. De asemenea, antibioticoterapia poate supresa producerea de anticorpi si poate produce un rezultat fals-negativ al testului.

In concluzie, boala Lyme poate fi extrem de periculoasa, dar mai alex, EXTREM de greu de detectat si de acceptat ca diagnostic de catre medici!

Personal, va recomandam sa cautati informatii si studii de specialitate in engleza sau germana, iar daca aveti LIBERTATEA de a alege unde sa va faceti testul, va recomandam sa va duceti la cabinetul Lyme Diagnostic sau la Fundeni. Lucia a avut o imunodepresie severa care era consistenta cu simptomele bolii Lyme, insa medicii de la Spitalul Universitar NU ne-au acordat dreptul la O ALTA PARERE MEDICALA, refuzandu-ne cererea de a ne da o eprubeta de sange pentru testarea la Fundeni sau la cabinetul acreditat Lyme Diagnostic, desi am solicitat in repetate randuri, inca din primele zile de la internare! Motivul refuzului: parerea lor personala ca doctorii care testeaza pentru Lyme sunt “sarlatani”! Pana la urma, era dreptul nostru, chiar daca ei ar fi luat in calcul sau nu rezultatele testelor.

Cu greu au acceptat testarea la Synevo – cand tratamentul antibiotic se desfasura deja de mai multe zile. Insa rezultatele au venit foarte tarziu, dupa decesul Luciei. Testul a indicat slabe reactii la anumite proteine, in conditiile in care era sub tratament antibiotic de mai multe zile, sangele nu a fost procesat imediat, iar softul folosit nu era capabil sa detecteze si proteinele recombinate p17 si p19! Asadar, desi toate premisele au fost ostile, avem probe pentru un diagnostic pe care medicii de la Universitar nu l-au acceptat nici pana in ziua de astazi.

Conform raportului medical, cauza decesului Luciei a fost pneumonia necrozanta cauzata de stafilococul auriu secretor de PVL. Insa consideram ca imunodepresia ei s-a putut datora bolii Lyme pe care ne-am chinuit sa o demonstram si am fost blocati din toate partile! Dovada este clara: microscopia in camp intunecat, test care a fost acceptat de Centrul National de Hematologie, insa nu si de medicii de la Spitalul Universitar si aceasta analiza realizata sub premise improprii la Synevo, care tot a dat rezultate slab-pozitive.

UPDATE: Mentionam ca nici astazi, la 3 luni de la decesul Luciei, dupa numeroase cereri, nu am primit copii ale analizelor realizate la Institutele Cantacuzino si Bals, care evidentiau existenta acestei tulpini rare a stafilococului auriu in organism. Am primit raspunsuri incomplete si scrise pe genunchi, dar nimic concret. Nu am vazut nici o analiza al carei rezultat sa fie negru pe alb: stafilococ auriu. Inca asteptam si insistam.

Rezultatele microscopiei in camp intunecat pe care medicii de la Universitar nu le-au luat in calcul si mai mult, NICI NU AU VRUT SA LE VADA, pot fi vazute mai jos. Poate cuiva ii sunt utile.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Surse bibliografice:

http://www.mayoclinic.com/health/lyme-disease/DS00116

http://www.health.ny.gov/diseases/communicable/lyme/

 

http://www.euroimmun.com/index.php?id=westernblot_euroline-wb&L=1

http://www.synevo.ro/diagnosticul-de-laborator-al-bolii-lyme/

http://www.synevo.ro/borrelia-anticorpi-igg-igm-westernblot/

 

Articol preluat si tradus din Jurnalul Medical Oxford – Boli infectioase clinice

Articolul original: http://cid.oxfordjournals.org/content/45/3/315.full

REZUMAT

Conditii: Pneumonia necrozanta cauzata de tulpinile stafilococului auriu ce produc Panton-Valentine leukocidin este asociata cu o rata foarte inalta a mortalitatii. S-au cautat factori asociati cu rezultate vitale in 50 de cazuri aparute din 1986 pana in 2005.

Metode: S-au comparat caracteristicile clinice si biologice a 50 de pacienti in functie de rezultatul vital al cazului fiecaruia (supravietuire sau moarte) si s-au examinat caracteristicile stafilococilor aurii izolati de la fiecare caz.

Rezultate: Rata globala a mortalitatii a fost de 56%, iar timpul mediu de supravietuire a fost de 10 zile. Toate decesele au fost atribuite infectiei cu stafilococul auriu si pe plan secundar, insuficientei respiratorii. Cazurile fatale au fost asociate cu factori clasici de severitate, cum ar fi necesitatea ventilarii mecanice sau a suportului inotropic odata cu instalarea insuficientei respiratorii. (Suportul inotropic inseamna folosirea agentilor de crestere a fortei sau energiei contractiilor musculare, in special cele ale inimii). Sangerarea cailor respiratorii a fost puternic asociata cu fatalitatea (P=.002). Pacientii care au avut o infectie stafilococica locala inaintea instalarii pneumoniei au avut o rata mai scazuta a mortalitatii (P=.002). Principala caracteristica biologica asociata cu decesul a fost leucopenia. In analiza multivariata, leucopenia  si eritrodermia instalate in primele 24 de ore au fost independent asociate cu fatalitatea. Eritrodermia nu a fost asociata cu toxina sindromului toxic.

Concluzii: Sangerarea cailor respiratorii, eritrodermia si leucopenia sunt asociate cu cazurile fatele de pneumonie necrozanta cauzata de tulpinile stafilococului auriu secretor de Panton-Valentine leukocidin. Inca nu exista o terapie eficace impotriva acestei boli letale.

 

Stafilococul auriu se manifesta printr-o varietate de factori de virulenta, inclusiv Panton-Valentine leukocidin (PVL), o citotoxina. PVL este regasit la majoritatea tipurilor de stafilococ auriu rezistent la meticilina, care s-au identificat in toata lumea. PVL este in mod deosebit asociat cu infectii primare ale pielii si ale tesuturilor moi si cauzeaza pneumonie necrozanta severa prin directa lui activitate toxica. Pneumonia necrozanta provocata de SA este demult recunoscuta, insa asocierea cu PVL a fost facuta in 2002 si numeroase cazuri au fost raportate de atunci in toata lumea. Contrar pneumoniei PVL-negativa SA, pneumonia PVL-pozitiva este adesea precedata de simptome asemanatoare gripei si este in principal caracterizata de hemoptizie (expectoratie cu sange), efuziune pleurala, instalarea rapida a insuficientei acute respiratorii si leucopenie.

Pneumonia necrozanta PVL-pozitiva este asociata cu o rata foarte ridicata a fatalitatii. Printre 41 de cazuri raportate in literatura de specialitate, 25 de pacienti (61%) au murit rapid. Nu au fost descrisi pana acum factori independenti asociati cu supravietuirea. S-au examinat 50 de cazuri de pneumonie necrozanta asociata cu PVL care au fost raportate din 1986 pana in 2005 pentru a identifica determinanti ai rezultatelor vitale (deces sau supravietuire).

Pacienti si metode

De la finalizarea primului studiu asupra unui numar de 16 cazuri de pneumonie necrozanta asociata cu PVL, s-au colectat rapoarte ale cazurilor documentate de pneumonie data de stafilococul auriu ce secreta PVL din Centrul National de Referinta pentru Stafilococi (Lyon, Franta). Toate aceste cazuri au fost trimise la Centrul National de Referinta pentru Stafilococi de la spitale din Franta si din afara Frantei.

Definitii

Pneumonia a fost definita prin semne si simptome ale unei infectii pe tractul respirator inferior (ex. tuse, expectoratie, dureri ale pieptului) si inflitrari pulmonare pe radiografiile plamanilor ce nu puteau fi atribuite altor cauze, coincizand cu izolarea stafilococului auriu drept unic potential patogen, prin cel putin 1 din aceste proceduri: (1) punctia efuziunii pleurale sau a abceselor pulmonare; (2) cultura fluidului de lavaj bronhoalveolar (⩾104 CFU/mL), tehnica Wimberley brushing (⩾103 CFU/mL) sau aspiratie traheala protejata (⩾103 CFU/mL); si (3) hemocultura ce creste aceeasi tulpina a stafilococului auriu gasit in secretiile traheale. Pneumonia a fost clasificata drept nozocomiala cand simptomele respiratorii au inceput cu cel putin 48h dupa spitalizare, iar aceste cazuri au fost excluse din studiu.

Studii microbiologice

Stafilococii aurii izolati au fost testati pentru producerea de toxine si susceptibilitatea antimicrobiana. Secvente genetice incapsuland PVL si toxine superantigene (ex: enterotoxine A-C si toxina sindromului socului toxic -1) au fost detectate folosind metode bazate pe PCR (Polymer Chase Reactions). Izolatii au fost testati pentru susceptibilitate folosind standardele si criteriile interpretative ale Institutului de Standarde Clinice si de Laborator. Urmatorii agenti antimicrobieni au fost testati: penicilina, oxacilina, kanamicina, tobramicina, gentamicina, eritromicina, clindamicina, tetraciclina, ofloxacina, acid fusidic, rifampina, vancomicina, teicoplanina, fosfomicina si linezolid. In plus, gena mecA, care are legatura cu rezistenta la meticilina, a fost detectata de PCR. Doar cazurile cauzate de tulpinile stafilococului auriu PVL-pozitiv au fost incluse in studiu.

Date

Urmatoarele date au fost inregistrate in fiecare caz: date demografice, istoric medical (inclusiv factori de risc pentru infectii si istoricul personal si al familiei privind furunculi si abcese), semne si simptome, observatiile radiologice si rezultatele de laborator din primele 48 de ore ale spitalizarii. Severitatea a fost evaluata folosind scala PRISM 3 (Riscul Mortalitatii Pediatrice) pentru pacientii sub 18 ani si scala SAPS (Scorul Simplificat Fiziologic Acut) pentru pacientii peste 18 ani. Unele rezultate biologice sau radiologice lipseau din cauza decesului rapid survenit dupa internarea in spital.

Analiza statistica

Populatia statistica a fost impartita in pacientii care au supravietuit si pacientii care au murit in spital. Caracteristicile baseline ale acestor 2 grupe au fost comparate prin testul χ2 test sau prin textul exact al lui Fisher pentru variabile ce apartin categoriilor si testul Student t sau testul Mann-Whitney pentru variabile continue.

Punctul final a fost considerat decesul in toate cazurile, iar probabilitatea de supravietuire a fost estimata folosind metoda Kaplan-Meier. Baza a fost ziua internarii in spital pentru pneumonie, iar pacientii care au supravietuit au fost “cenzurate” la externarea din spital (nu am gasit termenul statistic exact).

“censoring occurs when the value of a measurement or observation is only partially known.”

Daca pacientii au decedat in primele 24 de ore de la internare, perioada de observatie a fost rotunjita la 1 zi. Distributiile de supravieturile au fost comparate cu testul log-rank. Variabilele independent asociate cu supravietuirea au fost identificate cu un model de regresie Cox. Variabilele cu valori P de la .10 la .15 au fost introduse intr-un model multivariat. Valorile P<t;.05 ( capete) au fost considerate a indica semnificatie statistica. Analizele statistice au fost realizate utilizand software-ul SPSS, versiunea 11.0.

Rezultate

57 studii de caz cu pneumonie necrozanta PVL-pozitive au fost colectate din 39 de spitale diferite, insa 7 studii de caz au fost excluse din cauza lipsei datelor. Nu au fost raportate cazuri de pneumonie necrozanta luata din mediul spitalicesc in studiu. Astfel, studiul a inclus 50 de cazuri. Acestea au aparut in Franta (32), Polinezia Franceza (10), Indiile de Vest Franceze (2) si Statele Unite (2), precum si Algeria, Germania, Singapore si Elvetia (cate 1 caz). Raportul barbat – femeie a fost 1.3 (28 barbati si 22 femei), iar varsta mediana a fost 14.5 ani (interval intre quartile 1.8 – 36 ani).

Probabilitatea de supravietuire a pacientilor cu pneumonie necrozanta asociata PVL, conform sangerarii cailor respiratorii (axa verticala - Probabilitatea de supravietuire, axa orizontala - numarul de zile de la internarea in spital)

Istoric medical

Factori de risc pentru infectie si/sau boli respiratorii au fost identificati in 20% din pacienti. Cel mai des intalnit factor de risc a fost fumatul, care a fost raportat la 7 pacienti si era asociat cu abuzul de alcool la 2 pacienti. Factori de risc comuni pentru infectiile stafilococice, cum ar fi diabetul, terapia cu steroizi, terapia cu medicamente imunosupresive au fost intalniti la un cate un pacient. Printre cei 34 de pacienti ale caror date erau disponibile, 6 (17.6%) au avut un istoric personal de furuncule sau abcese ale pielii, iar un pacient avea in familie cazuri de furunculoza.

Prezentare

Durata medie a simptomelor inaintea spitalizarii a fost de 3.0 zile (interval 2.0 – 5.0 zile). Simptome asemanatoare gripei au aparut inaintea internarii in spital in 33 (67.3%) din 49 de pacienti. Teste virologice au fost realizate pentru 9 pacienti: 4 aveau infectii de gripa tip A, 1 avea infectie cu citomegalovirus si 4 au avut rezultate negative. 12 pacienti (24%) aveau infectii stafilococice locale preexistente, care constau in abcese ale pielii la 6 pacienti, 4 abcese adanci la 4 pacienti si ambele tipuri de abcese la 2 pacienti. 4 din cei 6 pacienti cu abcese ale pielii au avut si furuncule, pe cand ceilalti 2 nu au avut un istoric al infectiilor pielii. Nici unul din pacientii cu abcese adanci nu avusese inainte probleme cu infectii ale pielii sau  abcese.

Decursul clinic din primele 48 de ore dupa internare a fost in majoritatea cazurilor sever, asa cum se reflecta din scorurile de severitate PRISM 3 sau SAPS II, care au fost valabile la internare pentru 31 din pacienti. Valoarea mediana SAPS II a fost 53.5 (interval 28.0 – 72.0) si valoarea mediana PRISM 3 a fost 15 (interval 5.8 – 20.5). Febra (temperatura de peste 39 °C) a fost raportata la 38 de pacienti din 50 (76%). Cea mai evidenta trasatura a fost sangerarea cailor aeriene, care a fost prezenta in 22 din 50 de pacienti (44%). Caile respiratorii inferioare au fost afectate la 21 din pacienti (prezentandu-se cu hemoptizie sau aspirat traheal cu sange), la 4 din ei existand si hemoragii nazale. Un pacient a avut doar hemoragie nazala.

Majoritatea pacientilor au avut insuficienta respiratorie severa, iar 39 din 50 (78%) au necesitat intubare si ventilare mecanica. Severitatea imposibilitatii de a respira a fost reflectata prin raportul scazut PaO2 : FiO2 in pacientii intubati (mediana raportului PaO2 : FiO2 fiind 69, intervalul 47.5 – 103.3). Iritatie generalizata a pielii a fost prezenta in 5 din 48 de pacienti (10.4%) iar 8 pacienti (17%) au avut diaree.

Examinarea radiologica la plamani a fost realizata pentru doar 48 din cei 50 de pacienti, deoarece 2 pacienti au murit la foarte scurt timp dupa internare. Radiografiile au dezvaluit consolidare multilobara in 38 (79.1%) din 48 din pacienti si consolidare unilobara in 9 (18.1%) din 48 de pacienti. Efuziunea pleurala a fost asociata cu consolidarea in 24 (50%) din 48 de pacienti si a fost izolata la 1 pacient. Pneumotoraxul a fost raportat la 2 pacienti.

Caracteristici biologice

Din cauza decesului rapid survenit la 2 dintre pacienti, datele biologice au fost disponibile doar pentru 48 de pacienti. Numaratoarea mediana a minimului leucocitelor in primele 48 de ore de spitalizare a fost de 3900 de leucocite /mL (interval 1230 – 10.700 leucocite/mL) si 26 (54.1%) din 48 de pacienti au avut un numar de leucocite mai mic de 5000/mL. Numarul minim al trombocitelor a fost de asemenea scazut, cu o valoare mediana de 145.000 trombocite/mL (interval 50.000 – 242.000 trombocite/mL); 10 din 47 pacienti (21.2%) au avut un numar minim al trombocitelor mai mic de 50.000/mL.

Stafilococul auriu a fost identificat in hemoculturi in 31 (62%) din 50 de pacienti, in fluidul pleural de la 15 (30%) pacienti din 50 si in fluidul din lavajul bronhoalveolar de la 17 (34%) din 50 de pacienti. Toate tulpinile izolate ale stafilococului auriu au fost documentate. 6 (12%) din 50 de izolati au fost rezistenti la meticilina. Aceasta a fost mereu asociata cu rezistenta la kanamicina. 13 izolati au fost rezistenti la tetraciclina, 9 la eritromicina, 6 la trimetoprim-sulfametoxazol, 6 la acid fusidic si 3 la tobramicina. Rezistenta la gentamicina, clindamicina, ofloxacina si rifampina a fost sporadica. Toti izolatii au fost susceptibili la glicopeptide, fosfomicina si linezolid. Pe langa prezenta genelor luk-PVL, 11 izolati au avut cel putin una din genele asociate cu sindromul socului toxic nonmenstrual; SEA, SEB si SEC au fost detectate in 6, 5 si 1 izolat. Gena tst(a toxinei sindromului socului toxic -1 ) nu a fost detectata in nici un izolat.
Tratament si rezultate
Intubarea si ventilarea mecanica au fost necesare pentru 39 (78%) din cei 50 de pacienti. Dintre pacientii care au supravietuit, durata mediana a ventilarii mecanice a fost de 6.5 zile. Frecventele altor tratamente se refera la 48 de pacienti, deoarece 2 pacienti au murit inainte de a primi un tratament.
Terapia cu antibiotice a fost initiata in prima zi de spitalizare la 45 din 48 de pacienti. In primele 24 de ore, cel putin 1 dintre medicamentele prescrise era active impotriva stafilococului auriu in 37 (82.2%) din 45 de pacienti. Printre cei 11 pacienti al caror tratament initial a fost necorespunzator sau absent, antibioticele active au fost introduse la intervale intre 24h si 72h pentru 5 pacienti si dupa 72h la 2 pacienti; cei 4 pacienti ramasi au murit fara a primi tratamentul antibiotic corespunzator. Pentru 2 pacienti s-au administrat intravenos imunoglobuline in doze mari, acestia supravietuind, desi au prezentat principalele simptome asociate cu decesul.

Starea respiratorie a fost caracterizata de instalarea semnelor consistente cu insuficienta respiratorie acuta cu infiltrati bilaterali difuzi in 24 (51.1%) din 47 de pacienti. Suplimentar fata de cei 25 de pacienti care au avut efuziune pleurala de la inceput, 4 pacienti au dezvoltat efuziuni pleurale purulente dupa internare. Studii radiologice pentru 3 pacienti nu au fost disponibile din cauza decesului rapid.

Rata mortalitati globale in spital a fost de 56% si timpul median de supravietuire a fost de 10 zile. Toate decesele au fost atribuite infectiei cu stafilococul auriu si pe plan secundar, insuficientei respiratorii.

Factori asociati cu rezultatele vitale (deces sau supravietuire)

Caracteristici clinice

Necesitatea ventilarii artificiale sau a suportului inotropic si insuficienta respiratorie acuta au fost asociate cu decesul. Sangerarea cailor respiratorii a fost puternic asociata cu decesul si mai mult, cu decesul rapid. Toti cei 5 pacienti care au avut eritrodermie in 24 de ore de la internarea in spital au murit, iar eritrodermia nu a aparut la nici unul din pacientii care au supravietuit. (P=.059).

Caracteristicile asociate cu supravietuirea au inclus o infectie probabila hematogena a plamanilor de la un focar de infectie (ca de exemplu abcese ale pielii sau abcese adanci). Prezenta efuziunii pleurale la internarea in spital a fost de asemenea asociata cu supravietuirea. Rata mortalitatii a fost mult mai ridicata la pacientii de sex feminin.

Factori biologici

Caracteristica biologica principala asociata cu decesul a fost leucopenia. Numaratoarea trombocitelor a fost de asemenea mai scazuta in pacientii care au decedat, dar nu cu mult mai scazuta fata de limita normala. Raportul PaO2 : FiO2 la pacientii care au primit ventilare mecanica a fost scazut atat la pacientii care au supravietuit, cat si la pacientii care au decedat, dar a fost semnificativ mai scazut la cei care au decedat.

Analiza multivariata

Analiza multivariata a indicat faptul ca singurii factori independent asociati cu fatalitatea au fost leucopenia si eritrodermia aparute  in 24 de ore de la internarea in spital.

In aceasta serie de 50 de cazuri de pneumonie necrozanta, rata globala a mortalitatii a fost usor mai scazuta decat in studiul initial – probabil datorita diagnosticului si tratamentului mai bun – dar a fost fara indoiala, extrem de ridicata (56%), in special luand in considerare ca majoritatea pacientilor erau tineri, imunocompetenti, dar mai ales, sanatosi.

Stafilococul auriu secretor de PVL (Panton-Valentine Leukocidin)

Articol din 18 februarie 2011, tradus si preluat de pe site-ul Agentiei de Protectie a Sanatatii din Marea Britanie.

 

Panton-Valentine Leukocidin (PVL) este o substanta toxica produsa de cateva tulpini ale Stafilococului auriu, asociata cu posibilitatea mult mai ridicata de a cauza boli.

PVL a fost detectat in Marea Britanie inca din anii 1950-1960, dar putine cazuri continua sa fie identificate acolo.

Tulpinile stafilococului auriu ce poarta genele PVL (PVL-SA) au fost recunoscute drept cauze ale infectiilor in comunitati si mediile spitalicesti de pe intregul glob de mai bine de 6o de ani. Initial universal sensibile la meticilina, interesul in PVL-SA a crescut avand in vedere emergenta in anii 1990 a tulpinilor rezistente la meticilina care au devenit cunoscute drept PVL-MRSA sau MRSA asociatia cu comunitatea (community associated MRSA = CA-MRSA).

In ultimele doua decade, PVL-MRSA a fost observat international cu frecventa din ce in ce mai mare. Unele tari raporteaza multe cazuri unde un tip particular de CA-MRSA este domninant, de exemplu SUA, Grecia si Australia, unde asa-numitul USA300 predomina (“European and Queensland clones”). Alte tari, inclusiv Marea Britanie, raporteaza o varietate de tipuri de PV-MRSA identificate.

Situatia in Anglia si tendintele recente

Cifrele anuale pentru PVL-SA identificate in Marea Britanie de Agentia de Protectie a Sanatatii – Autoritatea Centrala (HPA-SPU) indica un trend ascendent intre 2005 si 2008, cu o rata in scadere a cresterii numarului de cazuri in anii urmatori. In tabelul si figura de mai jos, aceasta serie de date este actualizata pana in 2010 – scaderea aparenta in rapoartele acelui an probabil reflecta lipsa raportarii la nivel central, avand in vedere cresterea numarului de centre care testeaza pentru PVL pe plan local.

Numarul PVL-SA identificate de Agentia de Protectie a Sanatatii – Autoritatea Centrala

Din 2006 pana in prezent, majoritatea PVL-SA identificate au fost susceptibile la meticilina.

Nu este clar daca globala crestere a PVL-SA in ultimii ani in Marea Britanie este cauzata de constientizarea crescuta si de recunoasterea cazurilor sau daca reflecta o crestere REALA a PVL-SA la nivel national.

Management si monitorizare

PVL-SA cauzeaza cel mai des infectii ale pielii (ex. furunculi si abcese), care de regula necesita tratament prin incizie si drenaj si/sau antibiotice. Testele indica faptul ca 65% din stafilococii aurii identificati in asemenea infectii sunt pozitivi-PVL, dintre care o treime se asociaza cu episoade recurente de infectie.

Desi cazurile sunt de obicei sporadice si la nivelul comunitatii, epidemii au fost observate in Marea Britanie si in afara acesteia si in mediul spitalicesc. Epidemiologia moleculara a CA-MRSA este complexa: multe tipuri diferite de PVL-SA au fost identificate in Marea Britanie si la nivel global, unele fiind rezistente la multiple antibiotice.

Algoritm pentru testarea microbiologica 

MSSA (Stafilococul auriu sensibil la meticilina) sau MRSA (Stafilococul auriu rezistent la meticilina) din pacientii cu urmatoarele simptome clinice ar trebui luati in considerare pentru testarea PVL.

-furunculi si abcese, mai ales daca sunt recurente;
-piele ce se necrozeaza si infectii ale tesuturilor moi;
-pneumonie necrozanta, purpura fulminans sau fasceita necrozanta; sau
-subiecti ce au intrat in contact cu cazuri confirmate PVL.

Articol original: http://www.hpa.org.uk/hpr/archives/2011/news0711.htm#pvl

HPA – Management of PVL-SA – 23 Martie 2010

 

Resurse medicale

In aceasta categorie vom publica informatii medicale diverse.

Boala Lyme

In aceasta categorie vom publica informatii despre boala Lyme si problemele cauzate de aceasta.

Stafilococul auriu

In aceasta categorie vom publica informatii despre stafilococul auriu si problemele cauzate de acesta.