Cu drag si cu durere

Draga Lucia,

Tu stii ca noi ne rugam in fiecare zi sa iti fie bine acolo unde esti. Aici este mai greu, iar in ziua asta totul se transforma in durere.

Acum un an iti spuneam “La multi ani”. Astazi iti spunem o rugaciune.
Vegheaza asupra tuturor care te-au ajutat, Lucia.

Veniti crestini la rugaciune

Veniti crestini la rugaciune
In Casa Domnului cel Sfant,
Veniti crestini, plecati genunchii
Si fruntea voastra la pamant.

Cand clopotele-ncep sa sune,
In zori, cu glasul lor duios,
Rasuna’n undele lor tainic
Chemarea Domnului Hristos.

“Veniti cei osteniti la mine,
Cei necajiti si impilati
Odihna, pacea mea cea sfanta
Si mangaiere sa luati”.

Si se clatesc si munti si dealuri,
Pamantu’ntreg de glasul sfant,
Se pleaca’n Fata Lui natura,
Vazduhul tot, cu nori si vant.

Doar omul, singura faptura,
Impodobit cu chip ceresc,
Azi nu mai vrea sa ia aminte
Acestui glas Dumnezeiesc.

Crestinii nostri din vechime,
Pe sub pamant zideau Altare
Si pe furis, in miezul noptii,
Mergeau cu totii la’nchinare.

De ce acest site?

De ce am făcut acest site ?

În primul rând în memoria fiicei mele, Simionoiu Lucia – Andreea, decedată la data de 26 februarie 2012, ora 07.10, în secţia de Terapie intensivă a Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti;

Pentru a mulţumi tuturor celor care au fost alături de mine, cu gândul, cu vorba şi, MAI ALES CU FAPTA (veţi vedea de ce spun acest lucru);

Pentru a încerca să aducem la cunoştinţa oamenilor ce prevede legislaţia în vigoare, şi, MAI ALES SĂ ÎNCERCĂM SĂ MODIFICĂM ABERANTA LEGISLAŢIE DE CARE SE PREVALEAZĂ TOATE COMISIILE (nu ai acces la fişa medicală, CONCLUZIA MORTUL ESTE VINOVAT!)

Să aducem la cunoştinţă informaţii despre boala Lyme, boală existentă în România, dar despre care se cunoaşte foarte puţin, şi, mai ales nu este recunoscută de Casa de Asigurări de Sănătate;

Să dăm informaţii despre stafilococul auriu, cauza de deces a fiicei mele, conform actelor medicale;

Să încercăm să oferim un sprijin spiritual pentru toţi cei care trec, precum familia noastră, prin greaua traumă legată de pierderea unui membru al familiei (cu atât mai mult atunci când părintele este obligat să îşi îngroape copilul);

Să facem public comportamentul personalului medical din secţia ATI din SUUB, personal dezumanizat şi abrutizat (poate şi datorită legăturii directe cu moartea);

Pentru a demonstra lipsa de suflet a personalului din această secţie (cei cu care am intrat în contact);

Pentru a demonstra vanitatea acestui personal (conform DEX: Vanitate=Ambiție neîntemeiată; dorință de a face impresie; orgoliu, trufie, îngâmfare, înfumurare). Am făcut precizarea pentru a nu fi  dat în judecată de Dna Elena Copaciu, şefa secţiei ATI, sau de Dna Letiţia Coriu, medic de salon pentru perioada 13-02.2012 – 19.02.2012, aghiotantul de serviciu al şefei ATI, şi, medic laş, care în momentul în care s-au făcut presiuni externe “a trebuit să predea salonul”. Dacă nu vă convine caracterizarea vă rog să mă contactaţi, doamnă doctor Letiţia Coriu;

Pentru a aduce la cunoştinţa celor care vor citi aceste rânduri expresii folosite de personalul de la această secţie, de exemplu: „ Ce faci colega?” Răspuns: „ Mă duc la grajduri!” (adica mergea catre ATI). Răspunsul corect: Fiind un bou este firesc să se ducă acolo! Nu l-am putut da pentru că fiica mea încă era în viaţă!!! Iată un prim motiv să-i consider abrutizaţi. (dialog dintre doi medici de la ATI din data de 21.02.2012);

Pentru a întreba dacă vi se pare normal ca în momentul în care fiica mea avea nevoie de trombocite A2, RH negativ, trombocite care „nu mai erau” la Centrul de Hematologie Bucureşti, a trebuit să trimit pe cheltuială proprie maşină la Piteşti, de unde în seara de 14.02.2012, s-a adus sângele necesar. A doua zi, ţinând cont de necesarul de sânge, în urma legăturii luate cu Spitalul Militar Bucureşti, care a confirmat faptul că au pe stoc sângele de care aveam nevoie, am depus cererea nr 5932 din 15.02.2012, (cerere la care am primit un răspuns oficial MINCINOS la data de 11.05.2012). La depunera cererii a fost un circ întreg! Secretara Dlui Director Cârstoiu (Dna Luminiţa) mi-a recomandat să depun cererea la Registratură, şi m-a asigurat că voi primi răspunsul în termenul legal!!! După ce am depus cererea la Registratură şi am insistat să iau exemplarul cu numărul de înregistrare pentru a obţine acordul Dlui Director Cârstoiu, am avut marea surpriză ca acesta să aibă o reacţie de genul : „Domnule, noi avem nişte protocoale! Nu putem lua sânge de la Spitalul Militar Cental.”  La răspunsul meu că viaţa copilului meu nu ţine cont de protocoalele Dvs., mă duc şi cumpăr sângele necesar” mi s-a răspuns că nu se poate pentru că nu poate fi introdus în contabilitate! Până la urmă, cu mari eforturi s-a făcut rost de sângele necesar pentru încă o zi de la Slobozia.

În acceaşi zi, şi în ziua următoare am avut o campanie de donare de sânge pentru fiica mea, donare ale cărei rezultate nu le cunosc nici acum, dar pot demonstra că în ziua de 15.02.2012 a fost blocată activitatea Centrului de Hematologie. Cum a fost reflectată campania respectivă în mass media ? Politizată! Deoarece pregătirea trombocitelor necesita timp a trebuit să rezolv aducerea de la Slobozia a sângelui necesar pentru tot spitalul, sânge pe care l-a adus cumnatul meu.  Nu pot uita că în datele respective drumurile erau blocate, se circula foarte greu, iar colaborarea cu Dna Corina Posea, şef de la Unitatea de Transfuzii, şi cu tot personalul subordonat dânsei, a fost extraordinară, în condiţiile în care a fost disponibilă şi receptivă la orice oră din zi sau din noapte. LE MULŢUMESC DIN TOT SUFLETUL şi sunt primele persoane pentru care mă rog de fiecare dată când aprind o lumânare la biserică.

Pentru a întreba dacă vi se pare normal ca, în condiţiile în care fiica mea a decedat duminică, 26.02.2012, ora 07.10, am fost anunţat de deces la ora 08.13, am fost anunţat să mă prezint luni, 27.02.2012, la orele 09.00, fişa medicală să fie încheiată după mari discuţii la data de 27.02.2012, orele 10.45? Doamna Nedelcu Ortensia, asistenta şefă, mai avea un pic şi mă bătea pentru faptul că doream să iau mai repede trupul fiicei mele! Altă persoană lipsită de decenţă (dar obişnuită cu moartea).

Pentru a vă aduce la cunoştinţă „sufletul” pe care îl are şefa de clinică ATI, Dna Prof. Univ. Elena Copaciu, pe care o acuz de lipsă de suflet şi o consider o dezumanizată, în condiţiile în care cu lacrimi în ochi am rugat-o să îmi trimită ultima fotografie făcută cu fiica mea în viaţă, fotografie făcută de ea cu telefonul mobil în data de 13.02.2012. I-am dat cartea mea de vizită, unde era inclusiv adresa mea de email. Văzând că nu se ţine de cuvânt am trimis-o pe sora mea, fostă colaboratoare a acestui „suflet pierdut” , pentru a lua această fotografie. Să vezi răspuns! Nu o poate descărca! (avand un telefon de ultima generatie). Nu este aşa că vi se pare un suflet creştin? Asta în condiţiile în care am semnat că nu doresc autopsia şi că nu voi acţiona în instanţă SUUB! (dar despre această preacucernică figură Elena Copaciu, voi mai posta destule informatii găsite pe Internet).

Pentru a vă aduce la cunoştinţă că în cazul unui deces la SUUB taxa de îmbălsămare este de 350 lei, pentru care nu se emite nici o chitanţă (GARDA FINANCIARĂ!!! AUDE CINEVA????).

Pentru a afla un răspuns la întrebarea pusă de doctorul aflat la Morgă (pardon, Anatomie Patologică), pe uşa căruia scria Dr. Pelmuş. „Domnule, de ce a murit copilul ăsta?”., întrebare pusă având fişa fiicei mele în faţă. Îmi cer scuze că l-am întrebat dacă este tâmpit sau nu ştie să citească, dar mi s-a părut culmea umilinţei să mă întrebe în acele momente aşa ceva. Dar acest lucru se încadrează în cele ce voi spune în pasajul următor.

Din experienţa cruntă avută în acest spital am ajuns la concluzia că, din nefericire, am avut ocazia să mă întâlnesc cu abrutizaţi sau cu persoane care consideră că toată ştiinţa medicală s-a revărsat asupra Spitalului de Urgenţă UNIVERSITAR Bucureşti. TOŢI SUNT CEI MAI DEŞTEPŢI DIN LUME ŞI UN VAL DE PREMII NOBEL PENTRU MEDICINĂ NE PAŞTE! Nici nu incape in discutie sa accepte opinia medicala a unor profesionisti, au luat legatura doar cu medici acceptati de ei, desi noi aveam informatiile de contact si sprijinul unor medici infectionisti recunoscuti, cu care am pastrat legatura si erau dispusi sa ajute in cazul Luciei. Nu au putut fara a fi solicitati oficial de spital, lucru care evident nu s-a intamplat!

Nu pot spune acelaşi lucru despre două persoane: Dr. Corina Posea, despre care am vorbit anterior, şi Dr. Rezident Rătescu Raluca de la ATI, singura cu care se putea discuta.

Pentru a aduce la cunoştinţa cititorilor acestui site cinismul acestor persoane care gândesc NUMAI cu mânecuţe negre de contabil, şi nu cu sufletul sau creierul (dacă demonstrează că au una dinte cele două).

Dr. Buşegeanu Cristian, (Asistent Universitar!!!), pe salonul căruia a fost internată fiica mea în seara de 12/13 februarie 2012, după prezentarea la UPU din 12.02.2012 (a se vedea filmul evenimentelor), pe care la data de 13 februarie 2012 la orele 09.30 a trebuit să îl scot din “consfătuire”, împreună cu şeful de secţie, Dr. Negreanu (sper că nu am greşit numele), mi-a demonstrat că habar nu avea de fişa medicala, hotărând ecografie Doppler, deşi cu o zi înainte, în jurul orei 15.30 i se făcuse aceeaşi analiză. Constatând că habar nu are de diagnostic, (tensiunea arterială era foarte scăzută indicând intrarea în şoc septic), a spus familiei că diagnosticul este HIV; întrebat pe ce se bazează răspunsul a fost ferm: “pe fler!”.
Ulterior au fost efectuate inclusiv analize pentru acest diagnostic. Răspuns NEGATIV. Oare “flerul” este suficient pentru a fi cadru medical??

Pentru a constata Dvs. cititorule, pregătirea doctorilor de la SUUB, UPU. Ataşăm reţetele eliberate în zilele de 11.02.2012 şi 12.02.2012. Aceste reţete mi-au fost cerute de medicii de la ATI, dar am dat raspunsul ferm ca “nu le mai aveam”. In opinia lor, URMELE TREBUIE ŞTERSE!! Veţi regăsi pe site retetele scanate.

Pentru a încerca să schimbăm legislaţia cu privire la accesul la informaţie privind FIŞA MEDICALĂ A PACIENTULUI, pentru a nu mai primi răspunsuri cretine precum cel de la Societatea Civilă de Avocaţi Pricop & Banu, care transmite că trebuie “acordul persoanei în cauză”, în condiţiile în care comunică “Dlui Simionoiu Nicolae cu privire la pacienta Simionescu Lucia Andreea”. (documentul va fi găsit pe site). Cum sa am acordul persoanei in cauza cand este in coma, intubata, fara posibilitatea de a scrie sau a vorbi? Cum sa am acordul unei persoane decedate??

Pentru a obliga pe aceşti dezumanizaţi să înveţe ce este comunicarea (în condiţiile în care la ATI sunt 2 psihologi – Tamazlicaru Camelia şi Elena Sandu – o fi vreo legătură cu anumite persoane din SUUB? – pilele functioneaza). În ziua de 22.02.2012 eram invitat să dau relaţii despre comportamentul fiicei mele în condiţiile în care ea intra în comă. La indicaţia mea că le sfătuiesc să înveţe personalul de pe secţie ce înseamnă comunicarea s-au uitat strâmb la mine. Oare de ce suportăm salariul acestor persoane de la bugetul de stat?  Le recomand ca material de studiu lucrarea de disertatie a fiicei mele, Simionoiu Lucia- Andreea, adică decedata, “Comunicarea în periadă de criză”), care va fi postată pe site. Studiul practic a fost realizat chiar pe sistemul medical – ironic, nu?

Pentru a constata faptul că, în condiţiile în care familia a făcut tot ceea ce era omeneşte posibil pentru a determina cauza îmbolnăvirii (a se vedea filmuleţele şi fotografiile ataşate şi preluate de multe site-uri), Dna Dr. Copaciu Elena bâjbâia căutând să elimine pas cu pas efectele. Pe data de 14.02.2012 am arătat medicului Stan, iar pe 15.02.2012 Drei Copaciu Elena analizele făcute pe cont propriu din care rezulta că punctul de pornire era borrelioza, răspunsul vanitoasei Doamne Copaciu a fost : “Nişte şarlatani!!!”.

La solicitarea mea prin care i-am cerut să se facă aceeaşi analiză la Institutul Fundeni, la dl. Gogoaşe, a intervenit “aghiotantul” Letiţia Coriu, explicându-mi că soţul Domniei Sale este Director de îngrijiri medicale la Fundeni şi că Gogoaşe nu este doctor, ci un biet biolog. La răspunsul meu că poate fi şi îngrijitor de imobil, dar important este să îmi salveze copilul, Dra Copaciu Elena mi-a comunicat că responsabilitatea medicala este a Domniei Sale. La răspunsul meu că Dânsa are responsabilitate pentru un caz, iar eu am responsabilitate pentru copilul meu, şi că responsabilitatea mea este mai mare decât a Domniei Sale, Dra Coriu Letiţia, lacheul de serviciu m-a asigurat că Dra Copaciu este cea mai bună din ţară şi chiar din Europa. Vanitatea lor mi-a omorât copilul.

Pentru a expune minciuna pe care ne-au spus-o, conform careia pe data de 14.02.2012, in urma inciziilor suferite de Lucia la picior, nu s-a gasit tesut necrozat – desi in zilele urmatoare necroza devenise vizibila, in starea progresiva. In raportul medical a fost specificat faptul ca A FOST gasit tesut necrozat la incizie. Noua de ce nu ni s-a spus adevarul in ziua de marti??

Pentru a vă adduce la cunoştinţă cinismul acestor persoane care, după decesul copilului meu îmi comunică faptul că “managerul spitalului a aprobat costul terapiei cu imunoglobuline”. O, paşă cât de darnic eşti! Copilul meu cotiza de 5 – 6 ani la fondul de sănătate, iar un bănuţ din cotizaţia ei era şi în salariul acestor persoane (era să spun suflete, dar m-am convins că nu au).

Pentru a cere ca şi pentru secţiile de ATI să se stabilească anumite criterii de performanţă. De ce solicit acest lucru? Verificaţi “randamentul” secţiei de ATI de la SUUB, cu privire la “ieşirea pe cale naturala din sistem”. Dacă aş avea suficiente dovezi v-aş acuza de genocid Dna vanitoasă Copaciu Elena, avidă de funcţii şi doctor fără suflet.

Pentru a afla că mult trâmbiţatul caz al Ameliei Antoniu nu a fost rezolvat definitiv de Dra Ştie Tot.

Pentru a vă sfătui să nu vă adresaţi SUUB, secţia ATI. Nu ştiu unde, dar ATI-ul de la Spitalul Municipal Bucureşti este antecamera MORŢII !

Feriţi-vă de aceste persoane. Apelaţi la ele DACĂ DORIŢI SĂ MURIŢI sau dacă aveţi sponsor puternic, gen Mircea Lucescu, a cărui suferinţă a adus destule beneficii inclusiv aparţinătorilor bolnavilor din ATI – pe care i-a ajutat material cum a putut.

Scrisoare catre Lucia

Draga noastra Lucia,

Vom incepe aceste triste randuri spunand ca, inca nu ne-am obisnuit cu ideea ca existenta ta pe Pamant s-a incheiat atat de brusc. Au trecut 83 de zile de la decesul tau, dar noi inca mai credem ca absenta ta se datoreza plecarii intr-o tabara sau intr-o excursie. Din pacate realizam ca ai plecat intr-o excursie fara intoarcere in timpul actual. Realizand acest lucru scriem aceste randuri cu lacrimile siroind pe obraz.

Luci a noastra, in primul rand te rugam sa ne ierti daca in scurta ta existenta pamanteana (9739 zile), te-am dezamagit cu ceva. Eu, tatal tau, eu, mama ta, care te-au iubit neconditionat, ne  reprosam faptul ca luandu-ne cu munca pe care o facem si pe care doream sa ti-o incredintam, poate nu intotdeauna am reusit sa comunicam foarte mult. Acum ne-am da tot ce ne-a mai ramas de trait pentru a mai vorbi o zi cu tine! Din pacate nu este posibil! Uitandu-ne peste fotografii si filmari am constatat ca filmarile cu tine sunt extrem de putine, iar vocea ta se aude in cateva filmari realizate de tine.

Ai fost un om normal, cu virtutiile si greselile tale. Familia ta, si, in primul rand parintii tai au iertat demult greselile tale (doar de aceea suntem parinti, nu ?).
Ai avut un suflet minunat, dedicand o mare parte din viata ta iubirii animalelor. Stii, Luci, se spune ca numai oamenii cu suflet extraordinar de  bun si de curat pot iubi atat de mult animalutele asa cum le-ai iubit tu. Toate actiunile tale, mai ales dupa ce ai devenit voluntara la Asociatia Robi au demonstrat acest lucru. Eu stiu? Ma intreb daca menirea ta pe Pamant nu a fost aceea de a lupta pentru drepturile animalelor si, de a aduce cat mai multe persoane pe calea religiei.

Nu pot uita faptul ca, aproape in fiecare zi de marti mergeai la Manastirea Radu Voda pentru a te ruga.
Referitor la cauza pamanteana a plecarii tale din aceasta lume (pe care ai detestat-o!), noi suspectam borrelioza care ti-a distrus sistemul imunitar, peste care s-a suprapus un nenorocit de stafilococ auriu secretor de PVL (Panton Valentine Leukocidin). Nu putem uita cuvintele pe care le-ai rostit inainte de intrarea la ATI la Spitalul Universitar: „Oare ce strategie au doctorii astia cu mine?”.

Asa cum nu putem uita ca, desi intubata, atunci cand intram pentru cateva minute la tine, cand te rugam sa lupti pentru viata ta ne raspundeai, miscand ochii sau capul ca lupti. Toate acestea pana miercuri, 22 februarie 2012, ora 11.00, cand la rugamintea tatalui tau de a lupta i-ai comunicat intr-un fel anume (pe care l-am inteles dupa decesul tau), ca nu mai poti si ca planurile bunului Dumnezeu erau altele.

Lasa in urma toate necazurile provocate in aceasta lume! Noi ne vom lupta pentru aflarea adevarului.
Luci draga, moartea ta a provocat o mare durere familiei, prietenilor si multor oameni care te-au cunoscut si ai fi surprinsa, multor necunoscuti. Daca bunul Dumnezeu avea alte planuri cu tine, nu avem ce face, ne supunem vointei Sale.

Dumnezeu a hotarat sa te alaturi scumpei tale invatatoare, Ciornei Rachila, decedata si dansa prematur, poate va face o clasa de ingeri!!!!

Fata draga, lacrimile ne-au secat, dorul ne-a uscat sufletul. Pe 28 iunie ai fi implnit 27 de ani, dar, din pacate se vor implini 4 luni de la îngroparea ta. Sau 4 luni si 2 zile de cand esti acolo sus in cer. In aceasta perioada inca incercam sa mai invatam un lucru. Acela de a trai fara tine!

Noi nu mai traim, doar existam! Am invatat o vorba mare: „Cand iti moare un parinte, ramai orfan; cand iti moare tovarasul de viata (sot sau sotie), ramai vaduv; cand iti moare un copil, ramai DISTRUS!”.  Pentru ca noi mai existam, asa distrusi cum suntem, vom lupta pentru ideile tale si promitem ca ne vom ruga pentru toate persoanele care te-au ajutat cand, in existenta ta pamanteana, ai avut nevoie de ajutor.

Desi viata noastra nu mai este viata, traim cu speranta ca tie iti este bine acolo unde esti si ca, atunci cand Dumnezeu va hotari ne vom reintalni. Pana atunci te asteptam sa vii in visele noastre, sa simtim prezenta ta la fiecare Sfanta Liturghie, sa ne invalui cu caldura ta de copil al nostru. Iarta-ne Lucia, daca din egoismul nostru, izvorat din dragostea de parinte, ti-am ingreunat sufletul cu zbuciumul si plansul nostru. De aceea azi ne deschidem bratele si iti dam drumul…. Zbor lin copila noastra alaturi de Ingerii Cerului, iar dragostea noastră de pe Pamant (atat cat vom exista aici) iti va lumina drumul mereu.

Ramas bun… sau pe curand…
Mama si tata

Rugaciune catre Maica Domnului pentru cei adormiti

O, Preasfanta Doamna, de Dumnezeu Nascatoare, catre tine Preacurata nazuim. Tu esti cetate tare si mijlocitoarea si acoperamantul tuturor celor ce alearga la tine cu credinta si nadejde. Ceea ce esti binecuvantata, te rugam, asculta rugaciunea nevrednicilor robilor tai si soleste intotdeauna pentru adormitii robii tai.

Tu pururea mijlocesti pentru cei ce te cinstesc pe tine cu dreapta credinta si care alearga sub acoperamantul tau si se roaga cu credinta pentru cei bolnavi, napastuiti si intristati, insa mijlocirea ta si rugaciunea, ne este si mai trebuincioasa dupa moartea noastra. Dupa Dumnezeu la tine avem nadejde tare, caci nimeni din cei ce se roaga tie, nu iese fara ajutor, ci numai cu bucurie, mangaiere si indulcire.

Preasfanta Doamna, Nascatoare de Dumnezeu, roaga pe Fiul tau si Dumnezeul nostru sa daruiasca celor adormiti iertarea pacatelor. Roaga-te, Nascatoare de Dumnezeu, caci mult poate rugaciunea Maicii spre bunavoirea Stapanului, fiindca Domnul primeste de la tine tot cuvantul despre iertare. Deci si acum primeste ale noastre rugaciuni ce le aducem tie, Preasfanta Fecioara, din toata inima si din tot sufletul nostru, pentru sufletele adormitilor robilor tai.

Te rugam, Stapana, sa le ajuti cu indrazirea cea de Maica ce o ai catre Domnul, ceea ce esti plina de dar, ajuta-le sa se indeparteze inaintea Celui ce sade pe tronul slavei, ca sa nu fie rusinati in fata ingerilor si a tuturor sfintilor, in fata lumii celei de sus si a celei de jos. O, Preasfanta Doamna, Imparateasa si Stapana, tu esti podul care duci la cer pe cei de pe pamant, tu esti deschizatoarea usilor Raiului. Pe tine te cinstim si Fiului tau slava inaltam impreuna si Parintelui celui fara de inceput si Duhului Sfant, Dumnezeului nostru in vecii vecilor. Amin.

Romanţa morţii – Ion Minulescu

Rasuna-n poarta veche trei lovituri
Ce par
Trei ne’ntelese vorbe desprinse dintr-un vers…
Rasuna-n poarta veche trei lovituri
Ce par
Trei ne’ntelese versuri din noul calendar!…
Pe verdea balustrada a-naltului balcon
Te pleci spre calatorul necunoscut ce bate,
In timp ce doua brate se-nalta spre balcon
Ca doua negre umbre de turnuri crenelate.
Spre verdea balustrada a-naltului balcon
Se-nalta doua brate;
Iar umbra lor pe zid
Se leagana ca doua chei negre, descantate,
Cu care Vrajitorii
Si Parcele
Deschid
Zavoarele-nclestate in portile-ncuiate…
Pe verdea balustrada a-naltului balcon
Te pleci spre calatorul necunoscut ce bate

Si-ntrebi:
— Cine-i acolo?
De unde vii?
Ce vrei?
Dar vocea-ti la vederea demonicelor chei
Se stinge cu sfiala luminii pe-nnoptate…
— Cine-i acolo?
— Nimeni…
— De unde vii?
— Nu stiu…
— Ce vrei?
— Nimic…
Si vocea ce-ti raspunde timida, desi-ti pare
Ca-i vocea ta,
Simti totusi ca nu are
Nici zborul,
Nici caldura din vocea de om viu.
E vocea ta —
E vocea tacerii ce cuprinde
Intreaga balustrada a naltului balcon,
Ca si o funerara faclie ce s-aprinde
In mana unui Rege
Si-n preajma unui Tron.
Si-n timp ce-n poarta veche trei lovituri te cheama
Ca trei refrenuri triste de cantece uitate —
In timp ce-ai vrea sa afli in poarta cine-ti bate —
Adormi, proptindu-ti fruntea pe cheile de-arama
Pastrate-n negre turnuri de piatra, crenelate…

Cartea “Sufletul dupa moarte” – de Ieromonah Serafim Rose

 

Descarca “Sufletul dupa moarte” – de Ieromonah Serafim Rose

Experiente contemporane „dupa moarte” in lumina invataturii ortodoxe despre viata de dincolo
Autorul traducerii din limba engleză: prof. Graţia Lungu-Constantineanu

Traducere revizuită după The Soul after Death, by Fr. Seraphim Rose, Saint Herman of Alaska Brotherhood, 1998, Platina, California

CUPRINS:

Prefaţă … 13
Capitolul I: Unele aspecte ale experienţelor contemporane … 17
1. Experienţa „în afara trupului” … 22
2. Întâlnirea cu alţii … 26
3. „Fiinţa de lumină” … 33

Capitolul II: Învăţătura ortodoxă despre îngeri … 36

Capitolul III: Arătări ale îngerilor şi ale dracilor la ceasul morţii … 45

Capitolul IV: Experienţa contemporană a „raiului” … 55

Capitolul V: Sălaşul din văzduh al duhurilor … 63
1. Firea cea dintâi a omului … 63
2. Căderea omului … 64
3. Legătura cu duhurile căzute … 65
4. Deschiderea simţurilor … 67
5. Primejdia legăturii cu duhurile … 70
6. Câteva sfaturi practice … 71
Concluzii … 72

Capitolul VI: Vămile văzduhului … 75
1. Cum să înţelegem vămile … 76
2. Mărturia Patristică despre vămi … 80
3. Vămile în Vieţile sfinţilor … 84
4. O experienţă a vămilor din zilele noastre … 87
5. Experienţele vămilor trăite înainte de moarte … 90
6. Judecata particulară … 92
7. Vămile: o piatră de încercare a adevăratei experienţe de după moarte … 93
8. Învăţătura Episcopului Teofan Zăvorâtul despre vămile văzduhului … 94

Capitolul VII: Experienţele „în afara trupului” în literatura ocultă … 96
1. Cartea tibetană a morţilor … 97
2. Scrierile lui Emanuel Swedenborg … 99
3. „Planul astral” al teosofiei … 103
4. „Proiecţia astrală” … 105
5. „Călătoria astrală” … 110
6. Concluzii despre sălaşul „din afara trupului” … 119
Notă asupra reîncarnării … 126

Capitolul VIII: Experienţele creştine adevărate ale raiului … 132
1. „Locul lucrărilor” raiului şi iadului … 132
2. Experienţele creştine ale raiului … 136
3. Însuşirile adevăratei experienţe a raiului … 144
Notă despre vedeniile iadului … 147

Capitolul IX: Înţelesul experienţelor contemporane de „după moarte” … 153
1. Ce „mărturisesc” experienţele de astăzi … 153
2. Legătura cu ocultismul … 155
3. Teoria ocultă a cercetătorilor din zilele noastre … 160
4. „Vestea” adusă de experienţele de „după moarte” de astăzi … 163
5. Purtarea creştină faţă de moarte … 167

Capitolul X: Scurtă învăţătură ortodoxă despre soarta sufletului după moarte … 175
Viaţa după moarte de Arhiepiscopul Ioan Maximovici … 176
Începutul vederii duhovniceşti … 178
Întâlniri cu duhurile … 179
Primele două zile după moarte … 180
Vămile văzduhului … 187
Cele patruzeci de zile … 184
Starea sufletelor până la Judecata de Apoi … 185
Rugăciunea pentru morţi … 187
Ce putem face pentru morţi … 189
Învierea trupului … 191

Anexa I: Învăţătura ortodoxă a Sfântului Marcu al Efesului despre starea sufletelor după moarte … 193
Omilia întâi: Împotriva doctrinei catolice a purgatoriului … 195
Din cea de a doua omilie împotriva purgatoriului … 206

Anexa II: Unele răspunsuri ortodoxe recente la consideraţiile de faţă despre viaţa după moarte … 209
1. Taina morţii şi dincolo de ea de Părintele Ambroise Fontrier ….209
2. Marele război dintre credincioşi şi necredincioşi de Photios Kontoglou … 210
3. O întoarcere din moarte în Grecia contemporană de Arhimandritul Ciprian … 214
4. „Morţii” se arată în Moscova contemporană de Preot Dimitri Dudko … 216

Anexa III: Răspuns unei critici … 220
1. „Nepotrivirile” din literatura ortodoxă cu privire la sufletul după moarte … 222
2. Există vreo experienţa „în afara trupului” sau o„altă lume” în care sălăşluiesc sufletele? … 226
3. Sufletul „doarme” după moarte? … 229
4. Vămile văzduhului sunt „închipuite”? … 232

Concluzii … 245
Rugăciune pentru neortodocşi … 250
1. Rugăciunea creştinilor ortodocşi pentru cei care au murit fără credinţă ortodoxă … 250
2. Cum se pot ruga creştinii ortodocşi pentru creştinii neortodocşi de Mitropolitul Iosif de Petrograd … 250

Anexă la ediţia a doua … 254
Despre autor … 263
Bibliografie … 270
Index … 278

Dacă… – de Joseph Rudyard Kipling

Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd
Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,
Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred
Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,

Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,
Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,
Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând
Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,

Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,
Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,
Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci
Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,

Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt
Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,
Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,
De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,

Dacă poţi strânge toate câştigurile tale
Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,
Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale
Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,

Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui
Să te slujească încă peste puterea lor,
Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i
Afară de voinţa ce le impune spor,

Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,
Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,
Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,
Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,

Dacă ajungi să umpli minutul trecător
Cu şasezeci de clipe de veşnicii,

Mereu,
Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor
Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!

“Acum stiu, am aflat si eu…” – Nicolae Steinhardt

“Când un om reuşeşte să facă ceva ce i-a solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor când altul se bălăceşte, încă, în viciul său. Dacă unul îşi reprimă cu sârg sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de păcat, dar instinctul i-o ia înainte! Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva decât păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele emoţionale în aşa manieră încât ne umple sufletul de venin.

Banii care vin spre noi ne pot face aroganţi şi zgârciţi, cum succesul ne poate răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire se îngustează când ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în zbor. Blândeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei flori. Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă şi-n păcat.

Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.

Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti, foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mîncăruri gustoase şi alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn, pentru ca, în ziua următoare, înnebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbânzii trufaşe asupra poftelor. Dar, dincolo de orice, trufia rămâne trufie, iar sentimentul frustrării o confirmă.

Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a vieţii, dar ea nu rămîne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngâmfarea şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.

Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti, sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămîne, poate, pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.

Între omul gras şi grăsimea sa există o relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi decât viciile şi incapacităţile noastre.

Acum ştiu, ştiu că orice ură, orice aversiune, orice ţinere de minte a răului, orice lipsă de milă, orice lipsă de înţelegere, bunăvoinţă, simpatie, orice purtare cu oamenii care nu e la nivelul graţiei şi gingăşiei unui menuet de Mozart… este un păcat şi o spurcăciune; nu numai omorul, rănirea, lovirea, jefuirea, înjurătura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice căutătură rea, orice dispreţ, orice rea dispoziţie este de la diavol şi strică totul. Acum ştiu, am aflat şi eu… ”

Nicolae Steinhardt

Acatist pentru cei adormiti

Descarca Acatist pentru cei adormiti

Rugaciunile incepatoare:

In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, Amin.
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Slava Tie, Dumnezeul nostru, Slava Tie!
Imparate ceresc, Mangaietorule, Duhul adevarului, Care pretutindenea esti si toate le implinesti, Vistierul bunatatilor si datatorule de viata, vino si Te salasluieste intru noi, si ne curateste pe noi de toata intinaciunea si mantuieste, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fara de moarte, miluieste-ne pe noi!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Preasfanta Treime, miluieste-ne pe noi. Doamne, curateste pacatele noastre. Stapane, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza si vindeca neputintele noastre, pentru numele Tau.
Doamne miluieste, Doamne miluieste, Doamne miluieste.
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh si acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.
Tatal nostru, Care esti in ceruri, sfinteasca-Se numele Tau, vie imparatia Ta, fie voia Ta, precum in cer si pe pamant. Painea noastra cea spre fiinta, da ne-o noua astazi, si ne iarta noua gresalele noastre, precum si noi iertam gresitilor nostri. Si nu ne duce pe noi in ispita, ci ne izbaveste de cel rau.
Pentru rugaciunile Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, ale Sfintilor Parintilor nostri si ale tuturor Sfintilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Condacele si Icoasele:

Condacul 1:

Cel ce cu iconomia Ta cea nepatrunsa ai pregatit pacea spre binele cel vesnic, hotarand tuturor vremea si felul sfarsitului, iarta, Doamne, pacatele celor din veac adormiti, primeste-i in locasul luminii si al bucuriei si le deschide bretele parintesti. Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea si strigam: Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Icosul 1:

Pe Adam cel cazut si pe tot neamul sa-l izbavesti de pierzarea cea vesnica, ai trimis in lume, Doamne, pe Fiul Tau, rasanindu-ne viata vesnica prin Crucea si Invierea Lui. Spre mila Ta nadajduim, asteptam Imparatia cea nestricacioasa a slavei, cerem impartasirea la Domnul a celor adormiti si ne rugam:

Tatal nostru, fa ca sa uite ei toate scarbele si intristarile pamantesti;
Tatal nostru, veseleste sufletele celor ce s-au chinuit in valurile vietii;
Tatal nostru, mangaie-i pe ei la sanul Tau, precum isi mangaie mama copiii;
Tatal nostru, graieste lor: ” Pacatele vi s-au iertat!”;
Tatal nostru, primeste-i in limanul cel fericit si linistit;
Tatal nostru, deschide-le camarile Ingerilor si Sfintilor;
Tatal nostru, pe parintii si fartii nostri cei adormiti invredniceste-i vesnicilor Tale bunatati;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 2:

Cuvioasul Macarie fiind luminat de stralucirea Celui Preainalt, a auzit glas de la un craniu de popa idolesc:” Cand va rugati, voi crestinii, pentru cei ce se chinuiesc in iad, au bucurie si paganii”. Este minunata puterea rugaciunilor pentru cei adormiti. Cele de dedesupt prin acestea se lumineaza si toti se bucura impreuna cu cei necredinciosi, cand cantam pentru toata lumea: Aliluia!

Icosul 2:

Ne aducem aminte de cuvantul Sfantului Isaac Sirul, care spune:” Inima care iubeste, si pe oameni si pe dobitoace se roaga intodeauna cu lacrimi pentru ca toata zidirea sa se curateasca”, deci si noi cu indraznire cerem de la Dumnezeu ajutor tuturor celor din veac adormiti, strigand unele ca acestea:

Tatal nostru, usureaza intristarea parintilor pentru pierderea fiilor;
Tatal nostru, fa ca cei ce nu te-au cunoscut pe pamant, sa te cunoasca macar in cer;
Tatal nostru, miluieste-i pe toti cei ce au fost ingropati fara rugaciuni;
Tatal nostru, primeste in locasurile Tale pe cei ce au murit naprasnic de scrbe sau de bucurie;
Tatal nostru, tuturor celor ce mor, trimite-le pacea si odihna Sfintilor;
Tatal nostru, pentru rugaciunile celor ce au patimit fara vina, iarta pe cei pacatosi;
Tatal nostru, celor adormiti usureaza-le intristarea cu nadejdea intalnirii in Sionul cel ceresc;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 3:

Vinovati suntem de necazurile lumii si de suferintele fapturilor necuvatatoare si de suferintele nevinovatilor copii, fiindca prin caderea omului, s-a distrus fericirea si frumusetea fapturii. Tu, Cel mare dintre suferinzii cei nevinovati, Tu singur ai putere a ierta tuturor, deci iarta si intoarce lumii fericirea cea de demult, ca si cei morti si cei vii sa afle pacea, strigand: Aliluia!

Icosul 3:

Lumina lina, Rascumparatorul tuturor, auzind de oftarea Ta pe Cruce, pentru vrasmasii Tai: ” Parinte, iarta-le lor pacatul!” deci in numele iertarii tuturor, indraznim si noi a ne ruga Tatalui pentru vesnica odihna a vrasmasilor Tai si ai nostri.

Tatal nostru, iarta celor ce au varsat sange nevinovat;
Tatal nostru, iarta celor ce si-au facut bunastarea lor pe lacrimile aproapelui;
Tatal nostru, nu judeca pe cei ce ne-au asuprit pe noi cu clevetire si cu nedreptate;
Tatal nostru, rasplateste cu mila pe toti cei asupriti de noi;
Tatal nostru, fa ca aceasta rugaciune pentru ei, sa fie primita drept taina a impacarii;
Tatal nostru, rupe zapisul pacatelor parintilor si fratilor nostri raposati;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 4:

Mantuieste, Doamne, pe cei ce s-au sfarsit in suferinte grele prin ucideri, ingropati de vii, prapaditi de grindina, de ger sau din cadere de la inaltime; deci pentru intristarea sfarsitului lor, daruieste-le bucuria Ta cea nesfarsita si vesnica, ca sa binecuvanteze vremea lor de suferinta ca timp al rascumpararii lor, cantand: Aliluia!

Icosul 4:

Daruieste, Doamne, tuturor carora le-ai luat viata din frageda tinerete, tuturor carora le-ai dat cununa de spini, tuturor celor ce nu au cunoscut fericirea pamanteasca, Mila Ta cea nesfarsita; rasplateste-le cu razele iubirii Tale nesfarsite dincolo de mormant, iar noi strigam asa:

Tatal nostru, rasplateste tuturor celor ce au murit sub sarcinile grele ale ostenelilor;
Tatal nostru, primeste in camarile raiului pe adormitii prunci si pe fecioare;
Tatal nostru, invredniceste-i veseliei la Cina Fiului Tau;
Tatal nostru, odihneste-i pe cei singuratici, orfani si straini pentru care nu are cine sa se roage;
Tatal nostru, sa se stearga pacatele lor de razele calde ale atotiertarii Tale;
Tatal nostru, deruieste robilor Tai mai inainte adormiti, parinti si frati ai nostri, haina alba a biruintei;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 5:

Ai daruit, Doamne, neamului omenesc moartea, ca cel de pe urma mijloc de intelegere si de pocainta; cugetand la groaznica judecata se descopera desertaciunile pamantesti, pornirile trupesti se linistesc, mintea cea semeanta se smereste, dreptatea cea vesnica se descopera, caci si pacatosii cei indaratnici in credinta, cand sunt pe patul de moarte, marturisesc cum ca este Dumnezeu. Pentru aceea ei vesnic cer indurarea Ta strigand: Aliluia!

Icosul 5:

Parinte a toata indurarea, Tu luminezi ziua cu soarele; Tu indulcesti pamantul cu roade, Tu veselesti lumea cu frumusetea, precum pe prieteni, asa si pe vrasmasii Tai; noi credem ca si dincolo de mormant, in vesnicie, indurarea Ta este nesfarsita, miluind chiar pe pacatosii cei cu totul lepadati, pentru rugaciunile noastre, de aceea asa ne rugam:

Tatal nostru, ne intristam pentru hulitorii de sfintenie si pentru faradelegile lor;
Tatal nostru, fa sa fie si asupra lor, voia Ta cea de mantuire;
Tatal nostru, fie-Ti mila de cei raniti cu necredinta cea pierzatoare;
Tatal nostru, iarta pe cei ce s-au sfarsit fara de pocainta;
Tatal nostru, mantuieste pe cei ce s-au pierdut in pacate grele si intunecate;
Tatal nostru, fa ca sa se stinga flacara necerdintei lor in marea bunatatii Tale;
Tatal nostru, Biruitorul iadului, izbaveste de osandirea in iad pe parintii si fratii nostri, cei mutati din lume;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 6:

Este grozav intunericul sufletului departat de Dumnezeu, chinuit de constiinta si de scrasnirea dintilor, de focul cel nestins si de viermele cel neadormit; eu tremur gandind ca acela va fi si locul meu, deci, eu pentru mine insumi ma rog si pentru cei cesufar in iad, ca sa se pogoare peste ei roua cu racoreala, cantand cantare lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 6:

Unde era sa rasara lumina Ta, Hristoase Dumnezeule, daca nu peste cei ce sedeau in intuneric si in umbra mortii?! De aceea Te si pomenesc sufletele cele din iad. Pogoara-Te dar din nou intru cele mai de jos ale pamantului si scoate intru bucurie pe cei ce s-au despartit de Tine cu pacatele, insa de Tine nu s-au departat. Deci, in numele Fiului si al Duhului, ne rugam Tatalui:

Tatal nostru, fii Tai se chinuiesc, deci miluieste-i;
Tatal nostru, grele sunt pacatele lor, dar indurarea Ta este mare;
Tatal nostru, Tu ai trimis pe Fiul Tau ca sa mantuiasca pe cei pacatosi;
Tatal nostru, cerceteaza necazul cel amar al sufletelor care s-au departat de la Tine;
Tatal nostru, miluieste pe cei ce au prigonit adevarul din neputinta;
Tatal nostru, iubirea Ta sa fie nu foc, ci racoreala din rai;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 7:

Voind, Doamne, sa dai mana de ajutor celor adormiti, le-ai ingaduit ca in vis si prin vedenii, sa se arate celor vii. Ca acestia pomenind cu dragoste pe cei adormiti sa faca in amintirea lor fapte bune si nevoindu-se cu credinta sa strige cu dragoste: Aliluia!

Icosul 7:

Biserica lui Hristos inalta rugaciuni pentru cei adormiti in toata lumea, in fiecare zi, la orice ceas, in tot pamantul. Pacatele lumii se curatesc cu sangele cel curatitor al Mielului lui Dumnezeu. Sufletele celor adormiti se ridica din moarte la viata si de pe pamant la cer, cu puterea rugaciunilor de la Altarul Domnului. De aceea strigam:

Tatal nostru, fie mijlocitoare Biserica pentru cei adormiti, ca sa le faca scara catre cer;
Tatal nostru, indura-Te de ei pentru solirea Preasfintei Fecioare si a tuturor Sfintilor;
Tatal nostru, curateste pe cei pentru care credinciosii striga catre Tine, ziua si noaptea;
Tatal nostru, pentru nerautatea pruncilor, iarta pe parintii lor;
Tatal nostru, pentru lacrimile maicilor, rascumpara pacatele fiilor;
Tatal nostru, primeste milosteniile si rugaciunile noastre ca implinire la faptele lor bune;
Tatal nostru, sa fie sangele Fiului Tau izvor de viata, pentru aceia carora le facem pomenirea;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 8:

Lumea intreaga se infatiseaza ca un sfant mormant obstesc. Pretutindeni se gasete praful fratilor si al parintilor nostri, ziditi dupa chipul si asemanarea lui dumnezeu, rudenii ale noastre intru Adam. Tu singur esti Acela ce fara incetare ne-ai iubit pe noi. Iarta si pe toti cei ce au murit de la inceput si pana acum, ca sa cante ei iubirii Tale de oameni: Aliluia!

Icosul 8:

Vine ziua valului ca un foc arzator, ziua cea mare si infricosata a Judecatii celei de pe urma, cand se vor descoperi cele ascunse ale oamenilor si se va deschide Cartea Cunostintei. Iar Sfantul Pavel Apostolul striga: Impacati-va cu Dumnezeu mai inainte de acea zi. Doamne ajuta-ne, si cu lacrimile celor vii, implineste neajunsurile celor adormiti cand strigam:

Tatal nostru, in ceasul judecatii, invredniceste-i pe ei si pe noi de mila Ta cea aducatoare de bucurie;
Tatal nostru, incununeaza cu slava pe ceice au suferit munci, pentru Tine si pentru aproapele;
Tatal nostru, daruieste odihna Ta celor curatitit prin necazurile lumii acesteia pamantesti;
Tatal nostru, Cel ce stii numele tututror, primeste-i pe cei ce s-au mantuit in cinul calugaresc si in cel mirenesc;
Tatal nostru, primeste pe pastorii cei cucernici impreuna cu fii lor cei duhovnicesti;
Tatal nostru, sa intampine robii Tai pe Mirele Hristos cu faclii aprinse;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 9:

Binecuvantati, iar nu pierdeti timpul cere trece repede. Fiecare ceas, fiecare clipa ne apropie tot mai mult de mormant. Albirea parului, slabirea puterii, sunt vestitoare de lumea cea viitoare, sunt martorii stricaciunii pamantesti; ne vestesc ca totul trece si se apropie fericirea cea vesnica, unde nu sunt nici lacrimi, nici suspine, ci numai cantare de biruinta: Aliluia!

Icosul 9:

Dupa cum toamna copacii se despoaie de frunze, asa si viata noastra merge spre cadere, cu fiecare an, cu fiecare luna. Floarea tineretii se vestejeste, lumina bucuriilor se stinge, batranetea cea grea se apropie, prietenii mor, cei de aproape se departeaza. Voi, cei ce erati candva tineri, plini de bucurie si de fericire, unde sunteti acum? Mormintele voastre zac fara glas. Dar sufletele lor sunt in mana Ta, Doamne; de aceea graim acestea:

Tatal nostru, ingrijirea pentru lumea cea de dincolo de mormant, ne cheama la rugaciune;
Tatal nostru, lumineaza cu soare frumos si incalzeste locasurile celor adormiti;
Tatal nostru, sa se stearga pentru totdeauna vremea despartirii;
Tatal nostru, invredniceste-ne de bucuria intalnirii cu ei in ceruri;
Tatal nostru, fa ca noi sa fim una cu Tine;
Tatal nostru, intoarce celor raposati curatia pruncilor prin bunatatea de suflet a celor tineri;
Tatal nostru, fa ca sa le fie lor viata cea vesnica luminata sarbatoare a Pastilor;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 10:

La mormintele rudeniilor noastre ne curg lacrimi ca picaturile de ploaie si cu nadejde ne rugam: ” Adevereste-ne, Doamne, cum ca ne-ai iertat pe toti, spune-ne cum ca ii primesti in locasurile bucuriei; descopera aceasta in taina sufletului nostru, ca sa cantam: Aliluia!

Icosul 10:

Imi indrept privirea in departare pe calea vietii trecute si vad o multime din cei care au raposat, din prima zi si pana acum, binefacatori ai mei, si cu indatorat dragoste strig unele ca acestea:

Tatal nostru, miluieste pe toti cei ce mi-au dorit si mi-au facut mie bine;
Tatal nostru, invredniceste-i mariri Tale, pe parintii si fratii nostri si pe cei de aproape;
Tatal nostru, mantuieste pe cei ce mi-au binevestit mie cuvantul Tau;
Tatal nostru, preamareste in fata ingerilor pe cei ce m-au invatat sa Te iubesc pe Tine;
Tatal nostru, daruieste bucurie celor ce m-au povatuit cu pilda vietii lor sfinte;
Tatal nostru, indulceste cu tainica mana pe cei ce m-au ajutat in zile grele;
Tatal nostru, Imparatia Ta sfarsit nu are, fa ca sa intre cei adormiti intru bucuria Ta;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 11:

Unde-ti este moartea boldul tau? Unde-ti este intunecarea si frica cea mai de dinainte, caci de acum inainte tu esti dorita, tu ne impreunezi nedespartit cu Dumnezeu; tu esti o mare odihna, tu esti o mare zi de sambata. Apostolulu striga: ” Doresc sa mor, ca sa fiu impreuna cu Hristos! drept aceea privind la moarte ca la o minunata asteptare si viata strigam: Aliluia!

Icosul 11:

Invia-vor si se vor scula cei din morminte si se vor bucura cei de pe pamant, fiindca atunci se vor scula trupuri duhovnicesti preamarite, nestricacioase, luminate. Oase uscate auziti cuvantul Domnului: “Imbracati-va cu vine, acoperiti-va cu piele, sculati-va din caruntetea vremurilor trecute, caci sunteti rascumparati cu Sangele Fiului lui Dumnezeu; prin moartea Lui sunteti inviati, a venit peste voi lumina Invierii”. aceasta taina o slavim si noi si strigam:

Tatal nostru, descopera-le acum tot adancul iubirii Tale;
Tatal nostru, Tu le-ai descoperit lumina soarelui si luna cea linistita;
Tatal nostru, fa sa vada acum si slava ingerilor care sunt para de foc;
Tatal nostru, Tu i-ai indulcit cu frumusetea rasaritului si a apusului de soare, deci sa vada acum si lumina vesniciei Tale Dumnezeiri;
Tatal nostru, tot sufletul sa fie luminat ca steaua diminetii si luceafarul zorilor;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 12:

Carnea si sangele nu vor mosteni Imparatia lui Dumnezeu. Cata vreme petrecem in trup suntem despartiti de Hristos. Daca nu murim, nu putem invia pentru vesnicie, caci se cade ca acest trup stricacios, sa se imbrace intru nestricaciune si muritor aceasta sa se lumineze cu nemurirea, ca astfel in lumina zilei celei neinserate sa cante neincetat: Aliluia!

Icosul 12:

Asteptam bucuria intalnirii cu Domnul, asteptam razele luminoase ale invierii, asteptam scularea din morminte a celor apropiati ai nostri si imbracarea celor morti cu viata vesnica prin preschimbarea intregii fapturi. Atunci vom striga Ziditorului unele ca acestea:

Tatal nostru, Tu ai zidit lumea spre biruinta bucuriei si a binelui;
Tatal nostru, ridica-ne pe noi din adancul pacatului la sfintenie;
Tatal nostru, daruieste celor raposati ca sa impartaseasca impreuna cu Tine in vesnicie;
Tatal nostru, fa ca sa le fie lor Domnul Hristos, lumina pururea aprinsa;
Tatal nostru, da-ne si noua ca impreuna cu ei sa praznuim Pastile nestricaciunii;
Tatal nostru, nu Te desparti de robii Tai pana la sfarsit;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Condacul 13: (acest condac se zice de trei ori)

O, preaindurate Parinte, Cel ce esti fara de inceput si voiesti ca toti sa se mantuiasca, Cel ce ai trimis la cei pierduti pe Fiul Tau si Dumnezeul nostru si ai turnat peste ei Duhul cel de viata datator, miluieste, iarta si mantuieste pe rudeniile noastre si pe toti cei din veac adormiti. Iar cu solirile lor cerceteaza-ne si pe noi, ca impreuna cu ei sa cantam Tie, Mantuitorul si Dumnezeului nostru, cantare: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Pe Adam cel cazut si pe tot neamul sa-l izbavesti de pierzarea cea vesnica, ai trimis in lume, Doamne, pe Fiul Tau, rasanindu-ne viata vesnica prin Crucea si Invierea Lui. Spre mila Ta nadajduim, asteptam Imparatia cea nestricacioasa a slavei, cerem impartasirea la Domnul a celor adormiti si ne rugam:

Tatal nostru, fa ca sa uite ei toate scarbele si intristarile pamantesti;
Tatal nostru, veseleste sufletele celor ce s-au chinuit in valurile vietii;
Tatal nostru, mangaie-i pe ei la sanul Tau, precum isi mangaie mama copiii;
Tatal nostru, graieste lor: ” Pacatele vi s-au iertat!”;
Tatal nostru, primeste-i in limanul cel fericit si linistit;
Tatal nostru, deschide-le camarile Ingerilor si Sfintilor;
Tatal nostru, pe parintii si fartii nostri cei adormiti invredniceste-i vesnicilor Tale bunatati;
Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

si Condacul 1:

Cel ce cu iconomia Ta cea nepatrunsa ai pregatit pacea spre binele cel vesnic, hotarand tuturor vremea si felul sfarsitului, iarta, Doamne, pacatele celor din veac adormiti, primeste-i in locasul luminii si al bucuriei si le deschide bretele parintesti. Auzi-ne, Milostive, pe noi, cei ce le facem pomenirea si strigam: Tatal nostru, iubirea cea nemarginita, odihneste sufletele adormitilor robilor Tai!

Dupa aceea se spune aceasta rugaciune:

RUGACIUNE:

O, Preasfanta Doamna, de Dumnezeu Nascatoare, catre tine Preacurata nazuim. Tu esti cetate tare si mijlocitoarea si acoperamantul tuturor celor ce alearga la tine cu credinta si nadejde. Ceea ce esti binecuvantata, te rugam, asculta rugaciunea nevrednicilor robilor tai si soleste intotdeauna pentru adormitii robii tai. Tu pururea mijlocesti pentru cei ce te cinstesc pe tine cu dreapta credinta si care alearga sub acoperamantul tau si se roaga cu credinta pentru cei bolnavi, napastuiti si intristati, insa mijlocirea ta si rugaciunea, ne este si mai trebuincioasa dupa moartea noastra. Dupa Dumnezeu la tine avem nadejde tare, caci nimeni din cei ce se roaga tie, nu iese fara ajutor, ci numai cu bucurie, mangaiere si indulcire. Preasfanta Doamna, Nascatoare de Dumnezeu, roaga pe Fiul tau si Dumnezeul nostru sa daruiasca celor adormiti iertarea pacatelor. Roaga-te, Nascatoare de Dumnezeu, caci mult poate rugaciunea Maicii spre bunavoirea Stapanului, fiindca Domnul primeste de la tine tot cuvantul despre iertare. Deci si acum primeste ale noastre rugaciuni ce le aducem tie, Preasfanta Fecioara, din toata inima si din tot sufletul nostru, pentru sufletele adormitilor robilor tai. Te rugam, Stapana, sa le ajuti cu indrazirea cea de Maica ce o ai catre Domnul, ceea ce esti plina de dar, ajuta-le sa se indeparteze inaintea Celui ce sade pe tronul slavei, ca sa nu fie rusinati in fata ingerilor si a tuturor sfintilor, in fata lumii celei de sus si a celei de jos. O, Preasfanta Doamna, Imparateasa si Stapana, tu esti podul care duci la cer pe cei de pe pamant, tu esti deschizatoarea usilor Raiului. Pe tine te cinstim si Fiului tau slava inaltam impreuna si Parintelui celui fara de inceput si Duhului Sfant, Dumnezeului nostru in vecii vecilor. Amin.